Oare ce este viata asta…? Conteaza? Si daca da…cat de mult ? sau de ce ar conta ? Azi suntem, maine nu mai stim...Azi ne bucuram de o clipa, maine clipa se spulbera, ramanad doar un praf, o amintire, o umbra... si totusi...de ce am astepta ca totul sa se duca in neant, cand am putea sa fructificam fiecare clipa, sa facem sa conteze, sa profitam la maxim si sa ne bucuram din plin. Nu stim ce aduce ziua de maine. Dar sa ne oferim clipe minunate de care sa ne amintim cu drag. Si, asa cum spunea cineva, cand ne va fi mai greu sa ne amintim de clipele frumoase si sa avem taria de a zambi si a merge mai departe.
Nu sunt o impatimita a vietii, stiu ca va veni clipa cand vom lasa totul in urma si ne vom intalni cu Tatal nostru cel ceresc, dar viata are partea ei frumoasa, minunata. Si care ar fi aceea?, ar intreba cineva. Sa ne uitam un pic in jurul nostru...florile, aerul, soarele, nori si adierea vantului sunt lucruri care ne patrund in suflet si ne insenineaza. Sa privim un pic in jurul nostru, sa deschidem ochii...sunt atatia oameni care au nevoi de un sprijin, de o mana de ajutor, de o vorba buna, sau poate doar de un zambet. Nu exista satisfactie mai mare decat aceea de a fi o binecuvantare pentru cel de langa tine. Sa privim un pic in jurul nostru... avem o misiune, o lucrare de indeplinit, pe care o vom descoperi fiecare la randul nostru cand vom fi pregatiti sa ascultam.
Viata este un dar ce ne-a fost dat si cand va veni vremea, tot ceea ce am facut, spus, crezut, va fi prezentat intregului Univers.
Haideti sa nu mai lasam sa treaca viata pe langa noi, ci sa ne descoperim menirea si sa traim pentru ceea ce merita cu adevarat si va ramane ca o piatra stralucitoare si pretioasa in fata Tatalui nostru cel ceresc.
_________
scris de LoveGod
miercuri, aprilie 23, 2008
joi, aprilie 17, 2008
FĂ-ŢI TIMP - Rudyard Kipling
În trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzând,
Fa-ti timp sa poti cu mila sa te alini oricând!
Fa-ti timp pentru-adevaruri si adâncimi de vis,
Fa-ti timp pentru prieteni cu sufletul deschis!
Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti lânga izvor,
Fa-ti timp s-asculti ce spune o floare, un cocor!
Fa-ti timp, pe-un munte seara, stând singur, sa te rogi,
Fa-ti timp, frumoase amintiri, de unul sa invoci!
Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tatal tau – batrâni,
Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru câini!
În trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa fii aproape de cei iubiti, voios,
Fa-ti timp sa fii si-al casei si-n slujba lui Hristos!
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
Fa-ti timp, ca esti de multe mistere-nconjurat!
Fa-ti timp cu orice taina sau adevar sa stai,
Fa-ti timp, caci toate-acestea au inima, au grai!
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa înveti,
Fa-ti timp sa dai vietii adevaratul pret!
Fa-ti timp acum, sa stii, zadarnic ai sa plângi –
Comoara risipita a vietii n-o mai strângi!
Fa-ti timp! Fa-ti timp! O, nu uita, fa-ti timp!
________
postat de Nemo
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzând,
Fa-ti timp sa poti cu mila sa te alini oricând!
Fa-ti timp pentru-adevaruri si adâncimi de vis,
Fa-ti timp pentru prieteni cu sufletul deschis!
Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti lânga izvor,
Fa-ti timp s-asculti ce spune o floare, un cocor!
Fa-ti timp, pe-un munte seara, stând singur, sa te rogi,
Fa-ti timp, frumoase amintiri, de unul sa invoci!
Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tatal tau – batrâni,
Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru câini!
În trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa fii aproape de cei iubiti, voios,
Fa-ti timp sa fii si-al casei si-n slujba lui Hristos!
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
Fa-ti timp, ca esti de multe mistere-nconjurat!
Fa-ti timp cu orice taina sau adevar sa stai,
Fa-ti timp, caci toate-acestea au inima, au grai!
Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa înveti,
Fa-ti timp sa dai vietii adevaratul pret!
Fa-ti timp acum, sa stii, zadarnic ai sa plângi –
Comoara risipita a vietii n-o mai strângi!
Fa-ti timp! Fa-ti timp! O, nu uita, fa-ti timp!
________
postat de Nemo
M-am trezit
M-am trezit intr-o dimineata deveme, ca sa admir rasaritul soarelui. Ah, frumusetea creatiei lui Dumnezeu nu poate fi redata in cuvinte. In timp ce priveam rasaritul soarelui I-am adus laude lui Dumnezeu pentru frumusetea lucrarii Lui. Stand acolo am simtit prezenta Domnului alaturi de mine.
El m-a intrebat : „Ma iubesti?"
I-am raspuns: ,,Bineinteles ca Te iubesc Doamne! Tu esti Domnul si Mantuitorul meu! "
Apoi, m-a intrebat : „Daca ai fii handicapat fizic m-ai iubi si atunci?"
Eram descumpanit. Mi-am privit mainile si picioarele si restul trupului si m-am intrebat oare cate lucruri, pe care le socotesc normale. n-as mai putea face daca as fi handicapat.
Si I-am raspuns: ,,Doamne n-ar fi usor, dar totusi Te-as iubi!"
Atunci Domnul mi-a spus : "Daca ai fii orb, ai iubi oare si atunci creatia Mea si M-ai iubi pe Mine?”
Cum as putea iubi ceva ce nu pot vedea? Dar, m-am gandit la toti oamenii din lume si la faptul ca multi dintre ei ll iubesc pe Dumnezeu si creatia Lui.
Si I-am raspuns: „Mi-e greu sa ma gandesc la asa ceva, dar totusi Te-as iubi !"
Domnul m-a intebat : ,,Dar, daca ai fii surd, ai asculta Cuvantul Meu?"
Cum as asculta daca as fi surd? Atunci am inteles: ca sa asculti Cuvantul lui Dumnezeu nu trebuie doar sa auzi cu urechile, ci trebuie sa asculti cu inima!
Si I-am raspuns: „Doamne n –ar fi usor, dar as asculta Cuvantul Tau!"
Atunci, Domnul m'a intrebat : ,,Dar, daca ai fii mut ai lauda Numele Meu si atunci?"
Cum L-as lauda fara glas? Atunci am inteles din nou : Dumnezeu vrea sa-I cantam din inima si din suflet. Sunetele nu au mare importanta; si noi nu Il laudam pe Dumnezeu doar cu cantari, ci chiar si atunci cand suntem persecutati aducem slava lui Dumnezeu prin recunostinta noastra.
I-am raspuns: „Chiar daca nu as putea canta in cuvinte tot as lauda NumeleTau!"
Si Dumnezeu m-a intrebat: ,,Ma iubesti cu adevarat?"
Cu curaj si cu convingere ferma I-am raspuns: ,,Da, Doamne! Te iubesc pentru ca Tu esti singurul Dumnezeu adevarat."
Am crezut ca am raspuns bine, dar Domnul m-a intrebat: ,,Daca ma iubesti, de ce pacatuiesti?"
Si l-am raspuns: ,,Doamne sunt un om, nu sunt perfect! "
Dar Domnul m-a intrebat: ,,De ce in vremuri de pace si bunastare te indepartezi cel mai mult de mine ? De ce numai in vremuri de necaz te rogi din toata inima?"
N-am putut da nici un raspuns, doar lacrimi.
Domnul a continuat : "De ce canti numai la Adunare? De ce Ma cauti numai in ceasul de inchinare? De ce te rogi atat de egoist? De ce Imi esti necredincios?"
Si lacrimile au continuat sa-mi curga pe obraz.
„De ce ti-e rusine cu Mine? De ce nu raspandesti Vestea Buna? De ce in vremuri de prigoana ceri ajutorul de la oameni si nu alergi la Mine? De ce cauti scuze atunci cand iti dau ocazia sa slujesti in Numele Meu?"
Am incercat sa raspund, n-am gasit nici un raspuns.
"Esti binecuvantat cu viata. Te-am creat sa n-o irosesti. Te-am binecuvantat cu talent ca sa Ma servesti, dar tu fugi de Mine. Ti-am relevat Cuvantul Meu, dar tu nu te adancesti in El. Ti-am vorbit, dar urechile ti-au fost inchise. Ti-am trimis slujitori Mei, dar tu ai stat nepasator cand ei erau respinsi.Ti-am auzit rugaciunile si ti-am dat raspus la toate ! Dar, ma iubesti tu cu adevarat?"
N-am putut raspunde. Cum sa-I raspund? M-a coplesit rusinea! N-am nici o scuza! Cu inima zdrobita si lacrimi pe obraz am spus: ,,Doamne, iarta-ma! Nu sunt vrednic sa fiu copilul Tau!"
Si Domnul mi-a raspuns: ,,Tu esti al Meu prin Har si nu prin merit!"
Am spus: ,,Doamne, oare, vei continua sa ma iubesti? De ce ma ierti? "
Domnul mi-a raspuns: ,,Te iubesc pentru ca Te-am creat. Tu esti copilul Meu si Eu nu te voi parasi niciodata! Cand plangi, mi-e mila de tine si plang si Eu cu tine! Cand strigi de bucurie, rad si Eu cu tine! Cand esti descurajat Eu te incurajez! Cand cazi, Eu te ridic! Cand esti obosit, Eu te port pe brate! Eu voi fi cu tine pana la sfarsitul zilelor si te voi iubi intotdeuna!"
Nicioadata n-am plans cu atata amar. Cum am putut fi atat de nepasator? Cum am putut zdrobi atat de mult inima lui Dumnezeu?
Domnul mi-a intins bratele si am vazut urma cuielor in palmele Sale.
M-am inchinat la picioarele Domnului Isus Hristos, Mantuitorul meu si pentru prima data m-am rugat cu adevarat!
____________
postat de LoveGod
El m-a intrebat : „Ma iubesti?"
I-am raspuns: ,,Bineinteles ca Te iubesc Doamne! Tu esti Domnul si Mantuitorul meu! "
Apoi, m-a intrebat : „Daca ai fii handicapat fizic m-ai iubi si atunci?"
Eram descumpanit. Mi-am privit mainile si picioarele si restul trupului si m-am intrebat oare cate lucruri, pe care le socotesc normale. n-as mai putea face daca as fi handicapat.
Si I-am raspuns: ,,Doamne n-ar fi usor, dar totusi Te-as iubi!"
Atunci Domnul mi-a spus : "Daca ai fii orb, ai iubi oare si atunci creatia Mea si M-ai iubi pe Mine?”
Cum as putea iubi ceva ce nu pot vedea? Dar, m-am gandit la toti oamenii din lume si la faptul ca multi dintre ei ll iubesc pe Dumnezeu si creatia Lui.
Si I-am raspuns: „Mi-e greu sa ma gandesc la asa ceva, dar totusi Te-as iubi !"
Domnul m-a intebat : ,,Dar, daca ai fii surd, ai asculta Cuvantul Meu?"
Cum as asculta daca as fi surd? Atunci am inteles: ca sa asculti Cuvantul lui Dumnezeu nu trebuie doar sa auzi cu urechile, ci trebuie sa asculti cu inima!
Si I-am raspuns: „Doamne n –ar fi usor, dar as asculta Cuvantul Tau!"
Atunci, Domnul m'a intrebat : ,,Dar, daca ai fii mut ai lauda Numele Meu si atunci?"
Cum L-as lauda fara glas? Atunci am inteles din nou : Dumnezeu vrea sa-I cantam din inima si din suflet. Sunetele nu au mare importanta; si noi nu Il laudam pe Dumnezeu doar cu cantari, ci chiar si atunci cand suntem persecutati aducem slava lui Dumnezeu prin recunostinta noastra.
I-am raspuns: „Chiar daca nu as putea canta in cuvinte tot as lauda NumeleTau!"
Si Dumnezeu m-a intrebat: ,,Ma iubesti cu adevarat?"
Cu curaj si cu convingere ferma I-am raspuns: ,,Da, Doamne! Te iubesc pentru ca Tu esti singurul Dumnezeu adevarat."
Am crezut ca am raspuns bine, dar Domnul m-a intrebat: ,,Daca ma iubesti, de ce pacatuiesti?"
Si l-am raspuns: ,,Doamne sunt un om, nu sunt perfect! "
Dar Domnul m-a intrebat: ,,De ce in vremuri de pace si bunastare te indepartezi cel mai mult de mine ? De ce numai in vremuri de necaz te rogi din toata inima?"
N-am putut da nici un raspuns, doar lacrimi.
Domnul a continuat : "De ce canti numai la Adunare? De ce Ma cauti numai in ceasul de inchinare? De ce te rogi atat de egoist? De ce Imi esti necredincios?"
Si lacrimile au continuat sa-mi curga pe obraz.
„De ce ti-e rusine cu Mine? De ce nu raspandesti Vestea Buna? De ce in vremuri de prigoana ceri ajutorul de la oameni si nu alergi la Mine? De ce cauti scuze atunci cand iti dau ocazia sa slujesti in Numele Meu?"
Am incercat sa raspund, n-am gasit nici un raspuns.
"Esti binecuvantat cu viata. Te-am creat sa n-o irosesti. Te-am binecuvantat cu talent ca sa Ma servesti, dar tu fugi de Mine. Ti-am relevat Cuvantul Meu, dar tu nu te adancesti in El. Ti-am vorbit, dar urechile ti-au fost inchise. Ti-am trimis slujitori Mei, dar tu ai stat nepasator cand ei erau respinsi.Ti-am auzit rugaciunile si ti-am dat raspus la toate ! Dar, ma iubesti tu cu adevarat?"
N-am putut raspunde. Cum sa-I raspund? M-a coplesit rusinea! N-am nici o scuza! Cu inima zdrobita si lacrimi pe obraz am spus: ,,Doamne, iarta-ma! Nu sunt vrednic sa fiu copilul Tau!"
Si Domnul mi-a raspuns: ,,Tu esti al Meu prin Har si nu prin merit!"
Am spus: ,,Doamne, oare, vei continua sa ma iubesti? De ce ma ierti? "
Domnul mi-a raspuns: ,,Te iubesc pentru ca Te-am creat. Tu esti copilul Meu si Eu nu te voi parasi niciodata! Cand plangi, mi-e mila de tine si plang si Eu cu tine! Cand strigi de bucurie, rad si Eu cu tine! Cand esti descurajat Eu te incurajez! Cand cazi, Eu te ridic! Cand esti obosit, Eu te port pe brate! Eu voi fi cu tine pana la sfarsitul zilelor si te voi iubi intotdeuna!"
Nicioadata n-am plans cu atata amar. Cum am putut fi atat de nepasator? Cum am putut zdrobi atat de mult inima lui Dumnezeu?
Domnul mi-a intins bratele si am vazut urma cuielor in palmele Sale.
M-am inchinat la picioarele Domnului Isus Hristos, Mantuitorul meu si pentru prima data m-am rugat cu adevarat!
____________
postat de LoveGod
miercuri, aprilie 09, 2008
miercuri, aprilie 02, 2008
ANTI-DACĂ - Kostas Varnalis
De poţi să faci pe prostul cînd altul te repede
Făcînd-o pe deşteptul şi c-un cuvînt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;
De nu amîni o clipă un rău să-l împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare cînd alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfînt şi de-nţelept,
De te te tîrăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesu-ţi îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,
Şi-i vinzi, fără sfială, pe amîndoi la fel;
De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,
Cînd vorbele şi fapta în vînt ţi-s risipite,
Tu dîndu-le incolo?, poţi altele scorni,
De poţi să faci întruna dintr-un cîştig, o mie,
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,
De poţi să-ţi storci şi gîndul, şi inima, şi nervii
Îmbătrînite-n rele, să facă rele noi,
Şi sub nehotărîre, plecîndu-te ca servii,
Cînd toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi!,
Dacă, stînd în mulţime, te-mpăunezi semeţ,
Dar lîngă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratîndu-i cu dispreţ
Te faci că ţii la dînşii, dar îi înşeli amarnic,
Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,
Al tău va fi Pămîntul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar NICIODATĂ OM.
___________
postat de Nemo
Făcînd-o pe deşteptul şi c-un cuvînt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;
De nu amîni o clipă un rău să-l împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare cînd alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfînt şi de-nţelept,
De te te tîrăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesu-ţi îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,
Şi-i vinzi, fără sfială, pe amîndoi la fel;
De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,
Cînd vorbele şi fapta în vînt ţi-s risipite,
Tu dîndu-le incolo?, poţi altele scorni,
De poţi să faci întruna dintr-un cîştig, o mie,
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,
De poţi să-ţi storci şi gîndul, şi inima, şi nervii
Îmbătrînite-n rele, să facă rele noi,
Şi sub nehotărîre, plecîndu-te ca servii,
Cînd toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi!,
Dacă, stînd în mulţime, te-mpăunezi semeţ,
Dar lîngă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratîndu-i cu dispreţ
Te faci că ţii la dînşii, dar îi înşeli amarnic,
Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,
Al tău va fi Pămîntul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar NICIODATĂ OM.
___________
postat de Nemo
DACĂ... - Rudyard Kipling
Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,
Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,
Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,
Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,
Mereu,
Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!
____________
postat de Nemo
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
