Domnul te va pazi la venire si la plecare

Petru Lascau "Comunicarea"

"Putem transmite astazi o idee in jurul lumii in numai 70 de secunde, dar ne trebuie uneori ani de zile ca sa strabatem jumatatea de centimetru care masoara craniul omenesc."

"Profesorul:“Jenkins, de ce nu te alaturi discutiei?”
"Elevul:“Invat mai mult ascultand, domnule profesor"

Conversatia casnica este uneori definita drept o forma particulara de comunicare, in care barbatul nu inceteaza sa se gandeasca, in timp ce femeia nu se gandeste sa inceteze.

“Dar Mangaietorul, adica Duhul Sfant, pe care-L ca trimite Tatal, in Numele Meu, va va invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu” (Ioan 14:26).

Vizionare si auditie placuta.

Pentru vizionare da clic aici.
_____________

Daca

Petru Lascau "Ce vor femeile"

O predica ce merita ascultata atat de barbati cat si de femei, 
atat de cei casatoriti, cat si de cei necasatoriti.

Vizionare si auditie placuta.

Pentru a o asculta da clic aici.

_________

DUMNEZEU si Albert Einstein

Un profesor si-a provocat studentii sa raspunda la intrebarea daca Dumnezeu a creat tot ce exista.
Cand tinerii au raspuns ca da, el a zis ca, in acest caz, Dumnezeu l-a creat si pe diavol, care face toate relele pe lume si din asta rezulta ca Dumnezeu este foarte rau, deci credinta in El nu-i decat o poveste de adormit copiii.

Unul dintre studenti a cerut sa puna o alta intrebare : "Domnule profesor, starea de frig exista?"

"Evident ca exista, n-ai tremurat niciodata?", l-a intrebat profesorul.

Tanarul a continuat : "De fapt starea de frig nu exista. Conform legilor fizicii, ceea ce noi consideram rece e, de fapt,absenta caldurii, dar starea de rece nu exista. Oamenii au creat un termen care sa descrie ce simtim cand nu primim caldura in organism. "
"Dar intunericul exista?"

"Bineinteles", a raspuns iritat profesorul...

"Va inselati din nou, d-le ,nici intunericul nu exista. Ceea ce exista, de fapt, e absenta luminii. Lumina poate fi studiata, intunericul nu. Nici nu poate fi fractionat intunericul, lumina da. O simpla raza de lumina alunga intunericul de pe suprafata pe care ajunge. Intunericul e un termen inventat de oameni pt a descrie ce se intampla cand nu avem lumina."
"In sfarsit, d-le profesor, exista raul absolut?"

"Gandeste-te la cata violenta e in lume, crime, violuri, intoleranta, toate sunt intruchiparea raului!", i-a strigat profesorul.

Studentul a ramas impasibil : "Domnule profesor, raul absolut nu exista. La fel cum am demonstrat in celelalte 2 cazuri, raul e un termen creat pentru a descrie rezultatul absentei lui Dumnezeu in inima omului".

Profesorul si-a scos palaria in liniste.
Numele acelui tanar era Albert Einstein.

____________

Idealul - intre adevar, suprarealism sau utopie...

Prima parte.

Dupa multi ani de observatii si cercetari personale(de natura filosofica, stiintifica, psihologica, sociologica, religioasa si nu in ultimul rind pedagogica) caut inca o definitie pertinenta pentru notiunea de ideal... Daca nu o definitie unanim valabila, cel putin una personal valabila...Am inteles pina acum, la nivel planetar vorbind, de-a lungul timpului, sa zicem in proportie de 50 la '%, ce sunt unele marimi care ne inconjoara, cum ar fi : miscarea (de diverse forme -uniforma, accelerata, curbilinie), unele parti din fenomenologie, sau cauzalitate cum mai e numita (cauza si efectul in fizica, reactie in chimie, intilnire in societate),... Mai tirziu s-a acceptat ca omul poseda un intelect, ale carei functii si necesitati nu sunt pe deplin cunoscute nici astazi. Daca matematic vorbind, s-a propus notiunea de operand pentru elementele care participa la operatii matematice, m-am gindit ca si intelectul ar trebui sa aiba , pentru operatiile care le desfasoara niste operanzi. Tot prin asimilare, vad in matematica 5 multimi carora le poate apartine un operand si anume : O multime naturala, cu numere(operanzi) strict pozitive sau egale in cel mai rau cu zero, element neutru, A doua ar fi multimea numerelor intregi care cuprinde si numere negative, adica in sensul ca adunate cu ceva , in loc sa mareasca acestui ceva valoarea sau calitatea, el i-o micsoreaza...A treia ar fi multimea numerelor irationale, formata din "numere" care se impart unele la altele. Urmatoarea ar fi cea a numerelor irationale care nu pot fi exprimate nici macar ca numere care sa se imparta unele la altele cu ajutorul numerelor intregi. Toate astea formeaza multimea numerelor reale, care le inglobeaza pe toate celelalte. Si parca de nu ar fi de ajuns, mai avem inca o multime...cea a numerelor complexe, in care e inclusa si cea a numerelor reale si care are un fabulos numar imaginar cu proprietati neintilnite de nici un numar din multimea numerelor reale...Proprietatea lui extraordinara consta in acea ca daca opereaza cu el insusi de un numar par de ori (doua ori, patru ori, ...) devine un numar real.

Va urma...

____________

postat de Nemo

Stapani sau Sclavi ?

Dumnezeu a facut cerurile si pamantul. Apoi, ne-a facut pe noi oamenii, dar nu ne-a facut oricum. Ne-a facut dupa chipul Sau si ne-a facut stapani peste tot pamantul, peste tot ceea ce El a creat. Stapani peste animale, peste pasari, flori, apa si vant... El ne-a facut cu ratiune, sentimente si vointa.

Sentimentele...?! E un lucru frumos. Dumnezeu le-a creat si le-a pus acolo in inima noastra. Ele sunt o parte din noi. Sunt sentimente frumoase, curate, nobile, sentimente de iubire, bucurie ; dar sunt si sentimente mai putin frumoase, de amaraciune, tristele, ura, egoism...

Traim intr-o lume in care exista probleme, lucruri si situatii care ne fac sa suferim. Si, de cele mai multe ori, realitatea grava este ca, nu numai ca sunt atat de profunde, dar ne afecteaza asa de mult ca ne coplesesc fiinta. Si mergand mai departe, mai grav decat atat, este ca ne lasam coplesiti de aceste sentimente nemaiputand sa privim dincolo de ele. Stam cu ochii atintiti in pamant fara sa mai putem vedea ca Dumnezeu este langa noi. Suntem tristi si pe fata noastra nu se mai vede acea seninatate, bucurie, iar acea mica scanteie din privirea noastra....pare sa se fi stins ; o cauti si n-o mai gasesti.
Ce se intampla ? Sentimentele care sunt o parte din noi ne stapanesc ele pe noi ? Ne coordoneaza viata dupa cum vor ele ? Ne lasam tarati, robiti precum sclavii ? Oare, suntem sclavi ?... Nu! Noi suntem STAPANI! Dumnezeu ne-a facut stapani, nu stapaniti. El ne-a dat putere ca sa ne putem ridica deasupra tuturor problemelor, suferintelor, grijurilor.

Domnul Hristos a spus : „Veti cunoaste Adevarul si Adevarul va va face liberi.”
Noi L-am cunoscut, deci suntem liberi, liberi ca pasarea cerului!
Viata-i o lupta si trebuie sa luptam. Sa ne ridicam chiar daca suntem doborati. Sa nu ne lasam invinsi. Nu suntem singuri, El este cu noi.

Dumnezeu n-a produs niciodata sclavi, El a facut si face numai oameni LIBERI!

Dumnezeu este un Dumnezeu al imposibilului si primindu-l pe El, fiind copii ai Lui, am intrat si noi in sfera aceasta a imposibilului.

___________

postat de LoveGod

O INIMA si O SCRISOARE

Era o dimineata insorita de septembrie.

Cu toata frumusetea aceea a rasaritului de soare si a acelui cer albastru cu norii albi si pufosi care pluteau ca niste vapoare ... eram trista si nu vedeam nimic din frumusetea ce se revarsa peste pamantul umed de roua , peste verdele acela frumos al ierbii proaspete care parea mai frumos ca oricand in bataia soarelului, nici florile de mii de culori cu parfumul lor in petalele care atarnau greu din cauza picaturilor de roua care sclipeau in mii de culori si nici macar nu auzeam ciripitul vesel al pasarilor care se jucau printre ramurile copacilor.
Totul era negru in jurul meu, inima imi era cuprinsa de jale. O lacrima imi trecu dincolo de gene prelingandu-se pe obraz. Strangeam tare din pumni si din dinti, dar, degeaba, n-am mai rezistat... mi-am cufundat fata in palme si lacrimile au inceput sa-mi suruie pe obraji fara a mai avea putinta de a le opri. Tata se dusese de mult, iar acum... si mama... Odata cu ea s-a dus totul. Ramasesem singura. Ce voi face singura in aceasta lume ?
O bataie sfioasa in usa m-a facut sa tresar. Cine putea fi ? M-am dus totusi. Nu mai era nimeni. Un plic incepu sa pluteasca cand am deschis usa. A cazut pe prag si l-am luat. O scrisoare !? Poate era o greseala! Nu pare a fi pentru mine – nu mai aveam de la cine sa primesc scrisori – . M-a uitat in stanga si in dreapta, poate voi zari persoana care a pus-o, dar nu mai era nimeni, strada ramasese din nou pustie.
Am inceput s-o citesc...

„Scumpul meu,
Iti trimit aceasta scrisoare prin unul din ucenicii Mei. Vreau sa-ti spun cat de mult te iubesc, ca ma intereseaza soarta ta si as dori sa comunicam.
Azi dimineata cand te-ai trezit, eram langa patul tau in lumina minunatului Meu rasarit care a inundat odaia. Am sperat ca-mi vei spune „buna dimineata!”, dar n-ai facut-o. M-am gandit ca poate era prea devreme si de aceea nu M-ai observat. Am incercat sa-ti atrag atentia cand ai deschis usa, grabit. Ti-am sarutat fata cu boarea diminetii. Am revarstat asupra ta mireasma dulce si parfumata a florilor. Ti-am fredonat o melodie de dragoste prin ciripitul pasarilor. Ai trecut pe langa Mine grabind pasul.
M-ai tarziu, te-am privit mergand si discutand aprins cu prietenii. Ah! Cat as fi dorit sa schimbi cateva cuvinte si cu Mine! M-am apropiat si am sperat sa-mi vorbesti. Ai trecut pe langa Mine, fara sa Ma bagi in seama.
Dupa amiaza ti-am trimis o ploaie invioratoare si ti-am stralucit prin fiecare picatura. Am strigat din ceruri cu glas de tunet, doar ma vei auzi. Apoi ti-am pictat un curcubeu fermecator in mijlocul norilor Mei aurii. Mi-am zis ”cu siguranta Ma vei vedea!”, dar, ca un facut, nu M-ai vazut.
Seara, la sfarsitul zilei, ti-am trimis un apus minunat de soare. Apoi, ti-am facut cu ochiul de mii de ori prin stelele Mele stralucitoare, nadajduind ca Ma vei vedea si-Mi vei face si tu cu ochiul. Am ramas inselat si de data aceasta.
In sfarsit, noaptea, la culcare, am revarsat lumina lunii pe fata ta ca sa-ti amintesc ca nu te-am uitat. Am sperat ca, macar acum, sa-Mi vorbesti, inainte de culcare. Nu Mi-ai spus nici un cuvant. M-a durut lucrul acesta ; totusi am continuat sa stau de veghe la capataiul tau, nadajduind ca macar a doua zi dimineata vei observa prezenta Mea.
Tot astfel, in fiecare zi, am continuat sa Ma descopar prin tot felul de cai, sperand ca vei dori sa fiu Pastorul tau. Eu pot sa-ti port de grija ca nimeni altul. Eu sunt Pastorul cel Bun, care isi da viata pentru oile Lui. Eu am venit ca oile Mele sa aiba viata si sa o aiba din belsug. Dragostea Mea pentru tine este mai adanca decat marea si mai inalta decat cerul. Te iubesc cu o iubire vesnic, de aceea te pastrez in bunatatea Mea. Am atatea sa-ti impartasesc. Pentru binele tau, te rog, sa-mi raspunzi. Iata Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine.”
Al tau prieten care te iubeste,
ISUS HRISTOS.

Am impaturit scrisoarea si-am strans-o la piept.

Fata mea se schimbase. Totul se luminase in jurul meu. De data aceasta lacrimile care-mi curgeau din plin, erau lacrimi de fericire.
Cineva ma iubea inca din vesnicii si eu nu stiusem acest lucru.

_________________

postat de LoveGod