vineri, august 29, 2008

duminică, august 24, 2008

MINUNEA DIN OCHII NOŞTRI

Iată-ne acasă... dulcea noastra casă... pentru el vechea casă care începe să sufere "mici" modificări, iar pentru ea noua casă peste care îşi va pune amprenta feminină.

Dar până acolo, să facem un remember, pentru prietenii nostrii, a ceea ce s-a întâmplat în urmă cu o lună, mai exact pe 25 iulie 2008 şi 27 iulie 2008.

Minunea din ochii noştrii... cu inima fremătând de o bucurie amestecată cu emoţie, păşeam pe un drum necunoscut nouă, un nou început. Pentru alţii ceva cunoscut, sau o normalitate a vieţii, alţii împărtăşind emoţia şi bucuria noastră. Toată lumea era un zâmbet, parcă şi florile erau în ton cu minunea ce se înfăptuia - o NOUĂ FAMILIE - familia IVANCU.

Dar cum imaginile spun mai mult decât pot spune eu în cuvinte, vă las în tovărăşia acestora...
Cununia civilă
NUNTA - pregătiri acasă
NUNTA - Cununia Religioasă
NUNTA - masa

marți, iunie 10, 2008

UN VIS IMPLINIT


Aşteptam de mult... şi iată că se întâmplă...

"Toate lucrurile işi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri işi are ceasul lui. " Eclesiastul 3:1

"Dumnezeu ne-a dat 2 picioare să mergem, 2 mâini să ţinem, 2 ochi să vedem, 2 urechi să auzim, dar de ce ne-a dat o singură inimă? Pentru că pe cealaltă i-a dat-o altcuiva ca tu să o găseşti."

„Dragostea adevarată este drumul în doi spre lumina unui ideal comun.”(Jehan D’Hormoy)

„Când iubeşti nu este nimic mai bun decât să dai tot timpul, totul – viaţa, gândul, corpul – tot ce ai să simţi că dai , să rişti totul şi să poţi să dai mereu mai mult.” (Guy de Maupassant)

După o prietenie de 2,5 ani...
Mă căsătoresc !!! ___________ şi _________ Mă căsătoresc!!!



25 iulie 2008 ora 10.00 - Cununia Civilă (Starea civilă sector 6 Bucureşti, din Drumul Sării, nr. 85)


27 iulie 2008 ora 11.00 - Cununia Religioasă (Biserica Creştină Baptistă "Isus Mântuitorul", din str. Dâmboviţei, nr. 9-11, sector 6 Bucureşti)




____________________________________________________________________
Invitaţie picture - click pentru a mări imaginile




























































Invitaţie video




Link : oferit de Nemo
________________

vineri, mai 30, 2008

O lume de FLORI...

Pentru ca luna MAI este luna florilor,...
haideti sa inchidem un pic ochii,
sa ne lasam purtati de imaginatie...
si sa ne visam intr-o lume a florilor...
Sa alergam pe campuri pline de flori,
sa admiram culorile
si sa simtim miile de arome parfumate...

Florile sunt creatia divina pentru noi,
deoarece Dumnezeu ne iubeste si ne-a daruit ceva frumos.

Imm... o lume de flori... interesant...
Ci-ar fi daca fiecare dintre noi am fi o floare...
oare cum am mirosi ? ce culoare am avea ?
un parfum suav, cald, imbietor cu o coloristica placuta...
sau negri de suparare si miros intepator ?
Sa meditam ... avem ceva de invatat si de la flori.

2 Corinteni 2:14 spune asa...
"Multumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poarta totdeauna in carul Lui de biruinta in Hristos, si care raspandeste prin noi in orice loc mireasma cunostintei Lui."
O mireasma a cunostintei lui Hristos... plina de intelepciune, de dragoste, de bunatate, de blandete, de pace, de ingaduinta... si continuati d-voastra.

Oare am putea fi ca florile? De ce nu ?...
Ele sunt o binecuvantare pentru lumea intreaga,
fara discriminare si fara sa astepte ceva in schimb.


Rezolvati puzzele-ul de mai jos si veti putea privi o imagine splendida de maci,
pe care, de ce nu, vi le daruiesc dumneavoastra.




___________
scris de LoveGod

marți, mai 06, 2008

OARE CE A SARBATORIT O LUME INTREAGA DE “PASTE” ?

Cuvantul "paste" inseamna - a trece pe alaturi, a trece peste

Sarbatoarea Pastelui este o sarbatoare vechi testamentala evreasca, de mult apusa, care nu-si are locul in vremurile noastre. Aceasta avea loc in prima zi a saptamanii, duminica. (Exod capitolele 11, 12).

Aceasta sarbatoare cuprindea :
- veghea pana dupa miezul noptii pentru a se asigura ca a trecut mortea si sunt salvati, stateau in casa si se rugau ;
- mielul fript la foc (nu fiert in apa sau crud) si trebuia mancat tot in acea seara ;
- sangele rosu al mielului cu care erau unsi (pictati, colorati) stalpii usii si pragul de sus al casei (nicidecum ouale), pentru ca ingerul mortii sa treaca pe langa acea casa neatingandu-se de intaii nascuti ai acesteia, moartea trecea pe alaturi, trecea pe langa ;
- postul de 7 zile cu azimi, fara paine dospita ;
- fara munca in acele zile, decat prepararea hranei ;
- adunare de sarbatoare sfanta.

Dumnezeu a lovit Egiptul si cu cea de-a 10 urgie (pedeapsa) pentru ca acestia ii tineau pe evrei in robie, ii exploatau si nu voiau sa le redea libertatea. Aceasta urgie a constat in moartea tututor intailor nascuti din tara Egiptului, de la intaiul nascut al lui Faraon, care sedea pe scaunul lui de domnie, pana la intaiul-nascut al roabei care statea la rasnita, si pana la toti intaii-nascuti ai dobitoacelor.

Dupa aceasta a 10-a urgie, poporul evreiesc si-a recapatat libertatea. Acea zi transformandu-se pentru ei intr-o zi speciala pe care o sarbatoreau, fiind ziua eliberarii din robia Egiptului.
„Pomenirea acestei zile s-o pastrati si sa o praznuiti printr-o sarbatoare in cinstea Domnului ; s-o praznuiti ca o lege vesnica pentru urmasii vostri.” (Exodul 12:14).
In Noul Testament gasim spusele lui Ioan Botezatorul vis-a-vis de Isus Hristos: Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii!” (Evanghelia dupa Ioan 1:29)

Nu avem un Paste... avem o Inviere, e bine sa ne amintim, si nu o data in an, de ceea ce s-a intamplat in urma ... de dragul meu, de dragul tau... pe culmea Golgotei. Aceasta ducand la eliberarea pacatosului din robia pacatului.

Sa privim videoclipul de mai jos… mai putem alerga dupa cumparaturi sa ne innoim garderoba? mai putem taia miei sa-i mancam? mai putem sa bem si sa strigam plini de distractie? mai putem sa ne vedem de propria viata ca si cum am fi stapanii lumii? Viata noastra n-ar trebui sa mai fie a noastra...ar trebui sa fie a Lui... caci “Dumnezeu isi arata dragostea pentru noi prin faptul ca, pe cand eram noi pacatosi, Hristos a murit pentru noi.” (Romani 5:8)
Oare meritam un asa dar ? Hristos sa moara pe cruce in chinuri groaznice in locul nostru, al meu, al tau ?

Dar nu se termina aici, Isus Hristos a inviat din morti! Mormantul lui este gol! Fara EL n-am mai fi existat, dar indurarea Lui Dumnezeu fata de omenire este nemarginita. Hristos s-a inaltat si sta la dreapta Tatalui :
“Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si ca voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, sa fiti si voi” , “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal, decat prin Mine”.... a spus Domnul Isus Hristos (Evanghelia dupa Ioan 14:2,3,6)

Sa-L asteptam cum se cuvine!






Mai jos avem versurile cantarii:

Jos in Via Dolorosa

Jos în Via Dolorosa, în Ierusalim odat’
Soldatii-n strada-ngusta Il pazeau
Dar multimea dorea sa vada
Pe Cel ce ei la moarte-L condamnau.

Jos în Via Dolorosa este-al suferintei drum
Ca un miel mergea Mesia, Regele
Sus pe lemn El a murit de dragul meu, de dragul tau
Jos în Via Dolorosa este drumul de dureri.

Jertfit ca si un miel, Fiul lui Dumnezeu
Cu crucea urca sus pe Golgota
Jos în Via Dolorosa este-al suferintei drum
Ca un miel mergea Mesia, Regele.

Sus pe lemn El a murit
De dragul meu, de dragul tau.
Jos în Via Dolorosa
Este drumul de dureri.

“CINE VA CREDE IN MINE,
CHIAR DACA AR FI MURIT, VA TRAI. “

__________

scris de LoveGod

miercuri, aprilie 23, 2008

Cum traiesc ?...

      Oare ce este viata asta…? Conteaza? Si daca da…cat de mult ? sau de ce ar conta ? Azi suntem, maine nu mai stim...Azi ne bucuram de o clipa, maine clipa se spulbera, ramanad doar un praf, o amintire, o umbra... si totusi...de ce am astepta ca totul sa se duca in neant, cand am putea sa fructificam fiecare clipa, sa facem sa conteze, sa profitam la maxim si sa ne bucuram din plin. Nu stim ce aduce ziua de maine. Dar sa ne oferim clipe minunate de care sa ne amintim cu drag. Si, asa cum spunea cineva, cand ne va fi mai greu sa ne amintim de clipele frumoase si sa avem taria de a zambi si a merge mai departe.
      Nu sunt o impatimita a vietii, stiu ca va veni clipa cand vom lasa totul in urma si ne vom intalni cu Tatal nostru cel ceresc, dar viata are partea ei frumoasa, minunata. Si care ar fi aceea?, ar intreba cineva. Sa ne uitam un pic in jurul nostru...florile, aerul, soarele, nori si adierea vantului sunt lucruri care ne patrund in suflet si ne insenineaza. Sa privim un pic in jurul nostru, sa deschidem ochii...sunt atatia oameni care au nevoi de un sprijin, de o mana de ajutor, de o vorba buna, sau poate doar de un zambet. Nu exista satisfactie mai mare decat aceea de a fi o binecuvantare pentru cel de langa tine. Sa privim un pic in jurul nostru... avem o misiune, o lucrare de indeplinit, pe care o vom descoperi fiecare la randul nostru cand vom fi pregatiti sa ascultam.
     Viata este un dar ce ne-a fost dat si cand va veni vremea, tot ceea ce am facut, spus, crezut, va fi prezentat intregului Univers.
     Haideti sa nu mai lasam sa treaca viata pe langa noi, ci sa ne descoperim menirea si sa traim pentru ceea ce merita cu adevarat si va ramane ca o piatra stralucitoare si pretioasa in fata Tatalui nostru cel ceresc.
_________
 
scris de LoveGod

joi, aprilie 17, 2008

ARMONIX - Cineva ma iubeste

FĂ-ŢI TIMP - Rudyard Kipling

În trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!

Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzând,
Fa-ti timp sa poti cu mila sa te alini oricând!

Fa-ti timp pentru-adevaruri si adâncimi de vis,
Fa-ti timp pentru prieteni cu sufletul deschis!

Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti lânga izvor,
Fa-ti timp s-asculti ce spune o floare, un cocor!

Fa-ti timp, pe-un munte seara, stând singur, sa te rogi,
Fa-ti timp, frumoase amintiri, de unul sa invoci!

Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tatal tau – batrâni,
Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru câini!

În trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!

Fa-ti timp sa fii aproape de cei iubiti, voios,
Fa-ti timp sa fii si-al casei si-n slujba lui Hristos!

Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
Fa-ti timp, ca esti de multe mistere-nconjurat!

Fa-ti timp cu orice taina sau adevar sa stai,
Fa-ti timp, caci toate-acestea au inima, au grai!

Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa înveti,
Fa-ti timp sa dai vietii adevaratul pret!

Fa-ti timp acum, sa stii, zadarnic ai sa plângi –
Comoara risipita a vietii n-o mai strângi!
Fa-ti timp! Fa-ti timp! O, nu uita, fa-ti timp!
________

postat de Nemo

M-am trezit

M-am trezit intr-o dimineata deveme, ca sa admir rasaritul soarelui. Ah, frumusetea creatiei lui Dumnezeu nu poate fi redata in cuvinte. In timp ce priveam rasaritul soarelui I-am adus laude lui Dumnezeu pentru frumusetea lucrarii Lui. Stand acolo am simtit prezenta Domnului alaturi de mine.

El m-a intrebat : „Ma iubesti?"
I-am raspuns: ,,Bineinteles ca Te iubesc Doamne! Tu esti Domnul si Mantuitorul meu! "

Apoi, m-a intrebat : „Daca ai fii handicapat fizic m-ai iubi si atunci?"
Eram descumpanit. Mi-am privit mainile si picioarele si restul trupului si m-am intrebat oare cate lucruri, pe care le socotesc normale. n-as mai putea face daca as fi handicapat.
Si I-am raspuns: ,,Doamne n-ar fi usor, dar totusi Te-as iubi!"

Atunci Domnul mi-a spus : "Daca ai fii orb, ai iubi oare si atunci creatia Mea si M-ai iubi pe Mine?”
Cum as putea iubi ceva ce nu pot vedea? Dar, m-am gandit la toti oamenii din lume si la faptul ca multi dintre ei ll iubesc pe Dumnezeu si creatia Lui.
Si I-am raspuns: „Mi-e greu sa ma gandesc la asa ceva, dar totusi Te-as iubi !"

Domnul m-a intebat : ,,Dar, daca ai fii surd, ai asculta Cuvantul Meu?"
Cum as asculta daca as fi surd? Atunci am inteles: ca sa asculti Cuvantul lui Dumnezeu nu trebuie doar sa auzi cu urechile, ci trebuie sa asculti cu inima!
Si I-am raspuns: „Doamne n –ar fi usor, dar as asculta Cuvantul Tau!"

Atunci, Domnul m'a intrebat : ,,Dar, daca ai fii mut ai lauda Numele Meu si atunci?"
Cum L-as lauda fara glas? Atunci am inteles din nou : Dumnezeu vrea sa-I cantam din inima si din suflet. Sunetele nu au mare importanta; si noi nu Il laudam pe Dumnezeu doar cu cantari, ci chiar si atunci cand suntem persecutati aducem slava lui Dumnezeu prin recunostinta noastra.
I-am raspuns: „Chiar daca nu as putea canta in cuvinte tot as lauda NumeleTau!"

Si Dumnezeu m-a intrebat: ,,Ma iubesti cu adevarat?"
Cu curaj si cu convingere ferma I-am raspuns: ,,Da, Doamne! Te iubesc pentru ca Tu esti singurul Dumnezeu adevarat."
Am crezut ca am raspuns bine, dar Domnul m-a intrebat: ,,Daca ma iubesti, de ce pacatuiesti?"
Si l-am raspuns: ,,Doamne sunt un om, nu sunt perfect! "
Dar Domnul m-a intrebat: ,,De ce in vremuri de pace si bunastare te indepartezi cel mai mult de mine ? De ce numai in vremuri de necaz te rogi din toata inima?"
N-am putut da nici un raspuns, doar lacrimi.

Domnul a continuat : "De ce canti numai la Adunare? De ce Ma cauti numai in ceasul de inchinare? De ce te rogi atat de egoist? De ce Imi esti necredincios?"
Si lacrimile au continuat sa-mi curga pe obraz.

„De ce ti-e rusine cu Mine? De ce nu raspandesti Vestea Buna? De ce in vremuri de prigoana ceri ajutorul de la oameni si nu alergi la Mine? De ce cauti scuze atunci cand iti dau ocazia sa slujesti in Numele Meu?"
Am incercat sa raspund, n-am gasit nici un raspuns.

"Esti binecuvantat cu viata. Te-am creat sa n-o irosesti. Te-am binecuvantat cu talent ca sa Ma servesti, dar tu fugi de Mine. Ti-am relevat Cuvantul Meu, dar tu nu te adancesti in El. Ti-am vorbit, dar urechile ti-au fost inchise. Ti-am trimis slujitori Mei, dar tu ai stat nepasator cand ei erau respinsi.Ti-am auzit rugaciunile si ti-am dat raspus la toate ! Dar, ma iubesti tu cu adevarat?"

N-am putut raspunde. Cum sa-I raspund? M-a coplesit rusinea! N-am nici o scuza! Cu inima zdrobita si lacrimi pe obraz am spus: ,,Doamne, iarta-ma! Nu sunt vrednic sa fiu copilul Tau!"

Si Domnul mi-a raspuns: ,,Tu esti al Meu prin Har si nu prin merit!"
Am spus: ,,Doamne, oare, vei continua sa ma iubesti? De ce ma ierti? "
Domnul mi-a raspuns: ,,Te iubesc pentru ca Te-am creat. Tu esti copilul Meu si Eu nu te voi parasi niciodata! Cand plangi, mi-e mila de tine si plang si Eu cu tine! Cand strigi de bucurie, rad si Eu cu tine! Cand esti descurajat Eu te incurajez! Cand cazi, Eu te ridic! Cand esti obosit, Eu te port pe brate! Eu voi fi cu tine pana la sfarsitul zilelor si te voi iubi intotdeuna!"

Nicioadata n-am plans cu atata amar. Cum am putut fi atat de nepasator? Cum am putut zdrobi atat de mult inima lui Dumnezeu?

Domnul mi-a intins bratele si am vazut urma cuielor in palmele Sale.
M-am inchinat la picioarele Domnului Isus Hristos, Mantuitorul meu si pentru prima data m-am rugat cu adevarat!
____________

postat de LoveGod

miercuri, aprilie 02, 2008

ANTI-DACĂ - Kostas Varnalis

De poţi să faci pe prostul cînd altul te repede
Făcînd-o pe deşteptul şi c-un cuvînt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;
De nu amîni o clipă un rău să-l împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare cînd alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfînt şi de-nţelept,

De te te tîrăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesu-ţi îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,
Şi-i vinzi, fără sfială, pe amîndoi la fel;
De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,
Cînd vorbele şi fapta în vînt ţi-s risipite,
Tu dîndu-le incolo?, poţi altele scorni,

De poţi să faci întruna dintr-un cîştig, o mie,
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,
De poţi să-ţi storci şi gîndul, şi inima, şi nervii
Îmbătrînite-n rele, să facă rele noi,
Şi sub nehotărîre, plecîndu-te ca servii,
Cînd toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi!,

Dacă, stînd în mulţime, te-mpăunezi semeţ,
Dar lîngă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratîndu-i cu dispreţ
Te faci că ţii la dînşii, dar îi înşeli amarnic,
Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,

Al tău va fi Pămîntul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar NICIODATĂ OM.
___________

postat de Nemo

DACĂ... - Rudyard Kipling

Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,
Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,

Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,
Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,

Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,
Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,

Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,
Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,

Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!

____________

postat de Nemo

vineri, martie 28, 2008

Domnul te va pazi la venire si la plecare

Petru Lascau "Comunicarea"

"Putem transmite astazi o idee in jurul lumii in numai 70 de secunde, dar ne trebuie uneori ani de zile ca sa strabatem jumatatea de centimetru care masoara craniul omenesc."

"Profesorul:“Jenkins, de ce nu te alaturi discutiei?”
"Elevul:“Invat mai mult ascultand, domnule profesor"

Conversatia casnica este uneori definita drept o forma particulara de comunicare, in care barbatul nu inceteaza sa se gandeasca, in timp ce femeia nu se gandeste sa inceteze.

“Dar Mangaietorul, adica Duhul Sfant, pe care-L ca trimite Tatal, in Numele Meu, va va invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu” (Ioan 14:26).

Vizionare si auditie placuta.

Pentru vizionare da clic aici.
_____________

luni, martie 24, 2008

Petru Lascau "Ce vor femeile"

O predica ce merita ascultata atat de barbati cat si de femei, 
atat de cei casatoriti, cat si de cei necasatoriti.

Vizionare si auditie placuta.

Pentru a o asculta da clic aici.

_________

DUMNEZEU si Albert Einstein

Un profesor si-a provocat studentii sa raspunda la intrebarea daca Dumnezeu a creat tot ce exista.
Cand tinerii au raspuns ca da, el a zis ca, in acest caz, Dumnezeu l-a creat si pe diavol, care face toate relele pe lume si din asta rezulta ca Dumnezeu este foarte rau, deci credinta in El nu-i decat o poveste de adormit copiii.

Unul dintre studenti a cerut sa puna o alta intrebare : "Domnule profesor, starea de frig exista?"

"Evident ca exista, n-ai tremurat niciodata?", l-a intrebat profesorul.

Tanarul a continuat : "De fapt starea de frig nu exista. Conform legilor fizicii, ceea ce noi consideram rece e, de fapt,absenta caldurii, dar starea de rece nu exista. Oamenii au creat un termen care sa descrie ce simtim cand nu primim caldura in organism. "
"Dar intunericul exista?"


"Bineinteles", a raspuns iritat profesorul...

"Va inselati din nou, d-le ,nici intunericul nu exista. Ceea ce exista, de fapt, e absenta luminii. Lumina poate fi studiata, intunericul nu. Nici nu poate fi fractionat intunericul, lumina da. O simpla raza de lumina alunga intunericul de pe suprafata pe care ajunge. Intunericul e un termen inventat de oameni pt a descrie ce se intampla cand nu avem lumina."
"In sfarsit, d-le profesor, exista raul absolut?"


"Gandeste-te la cata violenta e in lume, crime, violuri, intoleranta, toate sunt intruchiparea raului!", i-a strigat profesorul.

Studentul a ramas impasibil : "Domnule profesor, raul absolut nu exista. La fel cum am demonstrat in celelalte 2 cazuri, raul e un termen creat pentru a descrie rezultatul absentei lui Dumnezeu in inima omului".

Profesorul si-a scos palaria in liniste.
Numele acelui tanar era Albert Einstein.

____________

joi, martie 20, 2008

Idealul - intre adevar, suprarealism sau utopie...

Prima parte.

Dupa multi ani de observatii si cercetari personale(de natura filosofica, stiintifica, psihologica, sociologica, religioasa si nu in ultimul rind pedagogica) caut inca o definitie pertinenta pentru notiunea de ideal... Daca nu o definitie unanim valabila, cel putin una personal valabila...Am inteles pina acum, la nivel planetar vorbind, de-a lungul timpului, sa zicem in proportie de 50 la '%, ce sunt unele marimi care ne inconjoara, cum ar fi : miscarea (de diverse forme -uniforma, accelerata, curbilinie), unele parti din fenomenologie, sau cauzalitate cum mai e numita (cauza si efectul in fizica, reactie in chimie, intilnire in societate),... Mai tirziu s-a acceptat ca omul poseda un intelect, ale carei functii si necesitati nu sunt pe deplin cunoscute nici astazi. Daca matematic vorbind, s-a propus notiunea de operand pentru elementele care participa la operatii matematice, m-am gindit ca si intelectul ar trebui sa aiba , pentru operatiile care le desfasoara niste operanzi. Tot prin asimilare, vad in matematica 5 multimi carora le poate apartine un operand si anume : O multime naturala, cu numere(operanzi) strict pozitive sau egale in cel mai rau cu zero, element neutru, A doua ar fi multimea numerelor intregi care cuprinde si numere negative, adica in sensul ca adunate cu ceva , in loc sa mareasca acestui ceva valoarea sau calitatea, el i-o micsoreaza...A treia ar fi multimea numerelor irationale, formata din "numere" care se impart unele la altele. Urmatoarea ar fi cea a numerelor irationale care nu pot fi exprimate nici macar ca numere care sa se imparta unele la altele cu ajutorul numerelor intregi. Toate astea formeaza multimea numerelor reale, care le inglobeaza pe toate celelalte. Si parca de nu ar fi de ajuns, mai avem inca o multime...cea a numerelor complexe, in care e inclusa si cea a numerelor reale si care are un fabulos numar imaginar cu proprietati neintilnite de nici un numar din multimea numerelor reale...Proprietatea lui extraordinara consta in acea ca daca opereaza cu el insusi de un numar par de ori (doua ori, patru ori, ...) devine un numar real.

Va urma...

____________

postat de Nemo

luni, martie 17, 2008

Stapani sau Sclavi ?



Dumnezeu a facut cerurile si pamantul. Apoi, ne-a facut pe noi oamenii, dar nu ne-a facut oricum. Ne-a facut dupa chipul Sau si ne-a facut stapani peste tot pamantul, peste tot ceea ce El a creat. Stapani peste animale, peste pasari, flori, apa si vant... El ne-a facut cu ratiune, sentimente si vointa.

Sentimentele...?! E un lucru frumos. Dumnezeu le-a creat si le-a pus acolo in inima noastra. Ele sunt o parte din noi. Sunt sentimente frumoase, curate, nobile, sentimente de iubire, bucurie ; dar sunt si sentimente mai putin frumoase, de amaraciune, tristele, ura, egoism...
Traim intr-o lume in care exista probleme, lucruri si situatii care ne fac sa suferim. Si, de cele mai multe ori, realitatea grava este ca, nu numai ca sunt atat de profunde, dar ne afecteaza asa de mult ca ne coplesesc fiinta. Si mergand mai departe, mai grav decat atat, este ca ne lasam coplesiti de aceste sentimente nemaiputand sa privim dincolo de ele. Stam cu ochii atintiti in pamant fara sa mai putem vedea ca Dumnezeu este langa noi. Suntem tristi si pe fata noastra nu se mai vede acea seninatate, bucurie, iar acea mica scanteie din privirea noastra....pare sa se fi stins ; o cauti si n-o mai gasesti.
Ce se intampla ? Sentimentele care sunt o parte din noi ne stapanesc ele pe noi ? Ne coordoneaza viata dupa cum vor ele ? Ne lasam tarati, robiti precum sclavii ? Oare, suntem sclavi ?... Nu! Noi suntem STAPANI! Dumnezeu ne-a facut stapani, nu stapaniti. El ne-a dat putere ca sa ne putem ridica deasupra tuturor problemelor, suferintelor, grijurilor.
Domnul Hristos a spus : „Veti cunoaste Adevarul si Adevarul va va face liberi.”
Noi L-am cunoscut, deci suntem liberi, liberi ca pasarea cerului!
Viata-i o lupta si trebuie sa luptam. Sa ne ridicam chiar daca suntem doborati. Sa nu ne lasam invinsi. Nu suntem singuri, El este cu noi.

Dumnezeu n-a produs niciodata sclavi, El a facut si face numai oameni LIBERI!

Dumnezeu este un Dumnezeu al imposibilului si primindu-l pe El, fiind copii ai Lui, am intrat si noi in sfera aceasta a imposibilului.


___________

postat de LoveGod

O INIMA si O SCRISOARE



Era o dimineata insorita de septembrie.

Cu toata frumusetea aceea a rasaritului de soare si a acelui cer albastru cu norii albi si pufosi care pluteau ca niste vapoare ... eram trista si nu vedeam nimic din frumusetea ce se revarsa peste pamantul umed de roua , peste verdele acela frumos al ierbii proaspete care parea mai frumos ca oricand in bataia soarelului, nici florile de mii de culori cu parfumul lor in petalele care atarnau greu din cauza picaturilor de roua care sclipeau in mii de culori si nici macar nu auzeam ciripitul vesel al pasarilor care se jucau printre ramurile copacilor.
Totul era negru in jurul meu, inima imi era cuprinsa de jale. O lacrima imi trecu dincolo de gene prelingandu-se pe obraz. Strangeam tare din pumni si din dinti, dar, degeaba, n-am mai rezistat... mi-am cufundat fata in palme si lacrimile au inceput sa-mi suruie pe obraji fara a mai avea putinta de a le opri. Tata se dusese de mult, iar acum... si mama... Odata cu ea s-a dus totul. Ramasesem singura. Ce voi face singura in aceasta lume ?
O bataie sfioasa in usa m-a facut sa tresar. Cine putea fi ? M-am dus totusi. Nu mai era nimeni. Un plic incepu sa pluteasca cand am deschis usa. A cazut pe prag si l-am luat. O scrisoare !? Poate era o greseala! Nu pare a fi pentru mine – nu mai aveam de la cine sa primesc scrisori – . M-a uitat in stanga si in dreapta, poate voi zari persoana care a pus-o, dar nu mai era nimeni, strada ramasese din nou pustie.
Am inceput s-o citesc...

„Scumpul meu,
Iti trimit aceasta scrisoare prin unul din ucenicii Mei. Vreau sa-ti spun cat de mult te iubesc, ca ma intereseaza soarta ta si as dori sa comunicam.
Azi dimineata cand te-ai trezit, eram langa patul tau in lumina minunatului Meu rasarit care a inundat odaia. Am sperat ca-mi vei spune „buna dimineata!”, dar n-ai facut-o. M-am gandit ca poate era prea devreme si de aceea nu M-ai observat. Am incercat sa-ti atrag atentia cand ai deschis usa, grabit. Ti-am sarutat fata cu boarea diminetii. Am revarstat asupra ta mireasma dulce si parfumata a florilor. Ti-am fredonat o melodie de dragoste prin ciripitul pasarilor. Ai trecut pe langa Mine grabind pasul.
M-ai tarziu, te-am privit mergand si discutand aprins cu prietenii. Ah! Cat as fi dorit sa schimbi cateva cuvinte si cu Mine! M-am apropiat si am sperat sa-mi vorbesti. Ai trecut pe langa Mine, fara sa Ma bagi in seama.
Dupa amiaza ti-am trimis o ploaie invioratoare si ti-am stralucit prin fiecare picatura. Am strigat din ceruri cu glas de tunet, doar ma vei auzi. Apoi ti-am pictat un curcubeu fermecator in mijlocul norilor Mei aurii. Mi-am zis ”cu siguranta Ma vei vedea!”, dar, ca un facut, nu M-ai vazut.
Seara, la sfarsitul zilei, ti-am trimis un apus minunat de soare. Apoi, ti-am facut cu ochiul de mii de ori prin stelele Mele stralucitoare, nadajduind ca Ma vei vedea si-Mi vei face si tu cu ochiul. Am ramas inselat si de data aceasta.
In sfarsit, noaptea, la culcare, am revarsat lumina lunii pe fata ta ca sa-ti amintesc ca nu te-am uitat. Am sperat ca, macar acum, sa-Mi vorbesti, inainte de culcare. Nu Mi-ai spus nici un cuvant. M-a durut lucrul acesta ; totusi am continuat sa stau de veghe la capataiul tau, nadajduind ca macar a doua zi dimineata vei observa prezenta Mea.
Tot astfel, in fiecare zi, am continuat sa Ma descopar prin tot felul de cai, sperand ca vei dori sa fiu Pastorul tau. Eu pot sa-ti port de grija ca nimeni altul. Eu sunt Pastorul cel Bun, care isi da viata pentru oile Lui. Eu am venit ca oile Mele sa aiba viata si sa o aiba din belsug. Dragostea Mea pentru tine este mai adanca decat marea si mai inalta decat cerul. Te iubesc cu o iubire vesnic, de aceea te pastrez in bunatatea Mea. Am atatea sa-ti impartasesc. Pentru binele tau, te rog, sa-mi raspunzi. Iata Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el si el cu Mine.”
Al tau prieten care te iubeste,
ISUS HRISTOS.

Am impaturit scrisoarea si-am strans-o la piept.
Fata mea se schimbase. Totul se luminase in jurul meu. De data aceasta lacrimile care-mi curgeau din plin, erau lacrimi de fericire.
Cineva ma iubea inca din vesnicii si eu nu stiusem acest lucru.

_________________

postat de LoveGod

luni, februarie 04, 2008

CIOCANITOAREA AR TREBUI SA PLECE!





Tot ce trebuie sa stiu despre viata am invatat de la Arca lui Noe...

Unu: Nu pierde barca.

Doi: Aminteste-ti ca toti suntem in aceeasi barca.

Trei: Fa-ti planuri in avans. Nu ploua cand Noe si-a construit arca.

Patru: Fii pregatit. Cand vei avea 600 de ani, e posibil ca cineva sa-ti ceara sa faci ceva cu adevarat important.

Cinci : Nu asculta criticile; mergi inainte cu treaba care trebuie facuta.

Sase: Construieste-ti viitorul pe premise inalte.

Sapte: De dragul sigurantei, calatoreste in pereche.

Opt: Viteza nu e totdeauna un avantaj. Serpii erau pe arca impreuna cu gheparzii.

Noua: Cand esti stresat, pluteste pe apa o perioada.

Zece: Aminteste-ti, Arca a fost construita de amatori; Titanicul de profesionisti.

_______________